descărcare gratuită de imagini PNG :Sinagogă
Sinagogă

O sinagogă, de asemenea, ortografiată, este o casă de cult evreiască sau samariteană.

Sinagogile au un loc mare pentru rugăciune (sanctuarul principal) și pot avea, de asemenea, săli mai mici pentru studiu și uneori o sală socială și birouri. Unii au o cameră separată pentru studiul Torei, numită „casa de studiu”.

Sinagogile sunt spații consacrate utilizate în scopul rugăciunii, Tanakh (întreaga Biblie ebraică, inclusiv Tora), citire, studiu și adunare; cu toate acestea, o sinagogă nu este necesară pentru închinare. Halakha susține că închinarea evreiască comunală poate fi realizată oriunde se adună zece evrei (un minyan). Închinarea se poate realiza și singură sau cu mai puțin de zece persoane adunate împreună. Cu toate acestea, halakha consideră anumite rugăciuni drept rugăciuni comunitare și, prin urmare, ele pot fi recitate doar de un minyan. În ceea ce privește funcțiile sale rituale și liturgice specifice, sinagoga nu înlocuiește Templul distrus demult din Ierusalim.

Deși sinagogile au existat cu mult timp înainte de distrugerea celui de-al doilea Templu în anul 70 î.Hr., închinarea comunală în timp, în timp ce Templul încă mai era centrat în jurul korbanotului („ofrande de jertfă”) aduse de kohanim („preoți”) în Templul din Ierusalim. Slujba de toată ziua Yom Kippur, de fapt, a fost un eveniment în care congregația a observat atât mișcările kohen gadol („marele preot”), cât a oferit sacrificiile zilei și s-a rugat pentru succesul său.

În timpul captivității babiloniene (586-537 î.e.n.), oamenii din Marea Adunare au oficializat și standardizat limba rugăciunilor evreiești. Înainte de aceasta, oamenii se rugau după cum vedeau de cuviință, fiecare individ se ruga în felul său și nu existau rugăciuni standard care erau recitate.

Johanan ben Zakai, unul dintre conducătorii de la sfârșitul erei celui de-al doilea templu, a promulgat ideea creării de case de cult individuale în orice localitate s-au găsit evreii. Acest lucru a contribuit la continuitatea poporului evreu prin menținerea unei identități unice și a unui mod portabil de închinare, în ciuda distrugerii Templului, după mulți istorici.

Sinagogile în sensul unor spații destinate cultului sau camere construite inițial în alt scop, dar rezervate rugăciunii formale, comunale, au existat însă cu mult înainte de distrugerea celui de-al doilea Templu. Cele mai vechi dovezi arheologice pentru existența unor sinagogi foarte timpurii provin din Egipt, unde inscripții dedicate sinagogii de piatră din secolul al III-lea î.e.n. dovedesc că sinagogile existau până la acea dată. Peste zeci de sinagogi din epoca celui de-al doilea Templu evreiesc (și posibil Samaritan) au fost identificate de arheologii din Palestina și din alte țări aparținând lumii elenistice.

Orice evreu sau grup de evrei poate construi o sinagogă. Sinagogile au fost construite de regi evrei antici, de patroni înstăriți, ca parte a unei game largi de instituții umane, inclusiv instituții de învățământ seculare, guverne și hoteluri, de întreaga comunitate de evrei care trăiesc într-un anumit loc sau de sub-grupuri de Evreii se încadrează în funcție de ocupație, etnie (adică evreii sefardici, polonezi sau persani ai unui oraș), stilul de respectare religioasă (adică o reformă sau o sinagogă ortodoxă) sau de către adepții unui anumit rabin.

S-a teoretizat că sinagoga a devenit un loc de cult în Palestina după distrugerea celui de-al doilea templu în timpul primului război evreiesc și roman; cu toate acestea, alții speculează că în perioada elenistică au existat locuri de rugăciune, în afară de Templu. Popularizarea rugăciunii asupra jertfei în anii premergători distrugerii celui de-al doilea templu în anul 70 e.n. i-a pregătit pe evrei pentru viața din diaspora, unde rugăciunea va servi drept centrul cultului evreiesc.

În ciuda posibilității unor spații asemănătoare sinagogii anterioare Primului Război evreiesc și roman, sinagoga a apărut ca un fortăreț pentru închinarea evreilor după distrugerea Templului. Pentru evreii care trăiesc în urma Revoltei, sinagoga a funcționat ca un „sistem portabil de închinare”. În cadrul sinagogii, evreii se închinau prin rugăciune mai degrabă decât prin jertfe, care au servit anterior ca principală formă de închinare în cadrul celui de-al doilea templu.

În această pagină puteți descărca imagini PNG gratuite: sinagogi PNG imagini descărcare gratuită