Descarcă imaginea PNG gratuită: Imagine transparentă de table PNG, imagine transparentă de table
Backgammon este unul dintre cele mai vechi jocuri de masă cunoscute. Istoria sa poate fi urmărită aproape 5.000 de ani până la descoperiri arheologice din Orientul Mijlociu, inițial în Iran. Este un joc cu doi jucători în care fiecare jucător are cincisprezece piese (dame) care se mișcă între douăzeci și patru de triunghiuri (puncte) în funcție de rolul de două zaruri. Obiectivul jocului este să fii primul, adică să mizezi toate cele cincisprezece dame de pe bord. Backgammon este un membru al familiei de mese, una dintre cele mai vechi clase de jocuri de masă.
Backgammon presupune o combinație de strategie și noroc (din rularea zarurilor). În timp ce zarurile pot determina rezultatul unui singur joc, jucătorul mai bun va acumula o înregistrare mai bună în seria de jocuri, cum ar fi un poker. [3] Cu fiecare rol de zar, jucătorii trebuie să aleagă dintre numeroase opțiuni pentru a-și deplasa pâlcurile și a anticipa posibile contra-mișcări ale adversarului. Utilizarea opțională a unui cub de dublare permite jucătorilor să ridice miza în timpul jocului.
Ca și șahul, backgammonul a fost studiat cu mare interes de către informaticieni. Datorită acestei cercetări, a fost dezvoltat un software de backgammon care este capabil să bată jucători umani de talie mondială (vezi un exemplu TD-Gammon).
Piesele de joc din backgammon pot fi denumite dame, tirajuri, pietre, bărbați, contoare, pioni, discuri, sâmburi, jetoane sau sâmburi.
Obiectivul este ca jucătorii să-și scoată (să scoată) toate pâlcurile de pe tablă înainte ca adversarul să poată face același lucru. În variantele cel mai des jucate, checkerele sunt împrăștiate la început; pe măsură ce jocul progresează, acestea pot fi blocate sau lovite de adversar. Deoarece timpul de joc pentru fiecare joc individual este scurt, acesta este adesea jucat în meciurile în care victoria este acordată primului jucător pentru a ajunge la un anumit număr de puncte.
Backgammonul are o teorie a deschiderii consacrată, deși este mai puțin detaliată decât cea a șahului. Arborele de poziții se extinde rapid datorită numărului de rulouri de zaruri posibile și a mișcărilor disponibile la fiecare rotație. Analiza computerizată recent a oferit mai multe informații despre piesele de deschidere, dar jocul de mijloc este atins rapid. După deschidere, jucătorii de backgammon se bazează frecvent pe unele strategii generale stabilite, combinându-se și schimbând între ei pentru a se adapta la condițiile schimbătoare ale unui joc.
Distribuția probabilității posibilelor mișcări de backgammon ilustrată prin împărțirea probabilităților în probabilitatea de o matriță, suma a două zaruri și probabilitatea combinată a celor două cazuri de la 1-12. Șase are cea mai mare probabilitate să apară în timpul unei mișcări în backgammon (44,44%).
O lovitură are cea mai mare probabilitate de a fi lovită atunci când se află la 6 puncte de controlul unui adversar (vezi imaginea). Strategiile pot rezulta din asta. Cel mai direct este pur și simplu să evitați să fiți loviți, prinși sau ținuți într-un stand-off. Un „joc de alergare” descrie o strategie de mișcare cât mai rapid în jurul tabloului și are cel mai mare succes atunci când un jucător este deja înainte în cursă. În cazul în care acest lucru nu reușește, se poate opta pentru un „joc de reținere”, menținând controlul unui punct de pe partea adversă a unui tabel, numit ancoră. Pe măsură ce jocul progresează, acest jucător poate câștiga un avantaj lovind un efect al adversarului din ancoră sau prin rularea dublurilor mari care permit verificatorilor să scape într-un joc de alergare.
„Jocul de amorsare” presupune construirea unui zid de damă, numit prim, care acoperă o serie de puncte consecutive. Acest lucru împiedică cecurile opuse care se află în spatele primului. Un checker prins în spatele primei de șase puncte nu poate scăpa până când nu se rupe prima. Un efort de amorsare deosebit de reușit poate duce la un „blitz”, care este o strategie de acoperire cât mai rapidă a întregii plăci de acasă, păstrând adversarul pe bară. Deoarece adversarul are dificultăți să reintre în bară sau să scape, un jucător poate obține rapid un avantaj de alergare și să câștige jocul, adesea cu un gammon.
Un „joc de fundal” este o strategie care presupune deținerea a două sau mai multe ancore în tabla de acasă a unui adversar, în timp ce este substanțial în spate în cursă. Ancorele obstrucționează clapele adversarului și creează oportunități pentru a le lovi în timp ce se mută acasă. Jocul de fundal este folosit, în general, doar pentru salvarea unui joc în care un jucător este deja semnificativ în urmă. Utilizarea unui joc de fundal ca strategie inițială nu are succes.
În această pagină puteți descărca imagini PNG gratuite: Backgammon PNG imagini pentru descărcare gratuită